Ultimul volum al domnului Sergiu Popovici prezintă mai multe crâmpeie din viețile diferitelor personaje, așa cum se prezintă ele unui privitor aflat la marginea evenimentelor. Acesta înregistrează şi redă cele văzute, trăite sau auzite, punând accentul pe traseele familiale, erotice şi profesionale ale celor aflaţi sub lupa sa de observator atent.
Regăsim în aceste tablouri, câteva întâmplări semnificative din existenţele celor cu care intră în relație, din diferitele posturi în care se află: coleg, prieten, membru al familiei ș.a.
În acest univers divers, firul roşu ce leagă vieţile oamenilor este dorinţa lor de a avea o viaţă liniştită, frumoasă, împlinită, cu iubire, pace şi bună înţelegere. Doar că, în aproape toate situaţiile, aceste dorinţe nu se împlinesc, iar personajele eşuează în tristeţe, neîmpliniri, trădări, evadări în alternative ce să le ofere măcar temporar iluzia unei stări de bine, a fericirii şi bucuriei. În locul întoarcerii spre sine, a autoanalizei, a înţelegerii motivelor pentru care vieţile lor au evoluat altfel de cum şi le-ar fi dorit, ele se pierd în aşteptările pe care le proiectează asupra celor din jur, prilej inevitabil de dezamăgiri, regrete şi nemulţumiri.
Colacul de salvare în acest univers încărcat îl reprezintă speranţa că: „data viitoare va fi mai bine, voi reuşi”. Iar această speranţă este singura ce îi ajută pe oameni să evite depresia şi deznădejdea ce i-ar putea înghiţi iremediabil.